Put forat sau fantana

Ai cumparat un teren de curand si ai ajuns la concluzia ca ai nevoie de o sursa de apa. In zona nu exista retea de alimentare cu apa sau pur si simplu nu vrei sa platesti racordarea plus alte cheltuieli lunare. Ai nevoie de un put forat sau de o fantana. Ai ajuns la aceasta concluzie deoarece nu te intereseaza foarte mult calitatea apei. Ai nevoie de apa pentru irigatii sau alte treburi gospodaresti si apa de baut o poti procura din supermarket.

In primul rand, oricare ar fi decizia ta, trebuie sa studiezi zona pentru a sti la ce adancime exista apa. Cel mai bun indicator pentru existenta apei sunt apele curgatoare permanente. Aceste ape, fie ca vorbim de rauri sau parauri comunica cu panza freatica. In perioadele secetoase apele curgatoare se alimenteaza din panza freatica in timp ce in perioadele ploioase panza freatica se alimenteaza din ape curgatoare. Al doilea indicator este prezenta unor puturi forate in zonele invecinate. In acest mod se pot afla mai multe informatii: la ce adancime este nivelul hidrostatic, la ce adancime au fost interceptate stratele acvifere, calitatea apei precum si ce volume pot fi exploatate. Alt indicator este prezenta unor fantani, izvoare sau vegetatie specifica, chiar daca acest aspect nu este intotdeauna concludent. Daca exista o metoda de a detecta prezenta apei de la suprafata? Nu exista si nu vreau sa dezbat problema aici.

Pentru a lua cea mai buna decizie trebuie sa stii exact cum functioneaza o fantana, respectiv un put forat.

O fantana este practic un bazin ingropat in pamant ce se alimenteaza din 3 surse: panza freatica, izvoare subterane si precipitatii. Aceasta se poate executa manual prin 2 metode si mecanizat cu diferite tipuri de utilaje. Prima metoda este saparea manuala cu harletul si in acelasi timp tubarea acesteia sau stabilizarea peretilor prin alte metode si tubare ulteriora. Aceasta metoda este cea mai ieftina dar nu se pot atinge adancimi de 10 m decat in cazuri rare. Daca este tubata in acelasi timp si nu a fost interceptata apa nu se mai poate face mai nimic. A doua metoda este saparea manuala de la suprafata cu ajutorul unui trepied. Prin aceasta metoda se pot atinge adancimi mai mari (15-20 m). O problema este nevoia de personal numeros (4-6 oameni) pentru a invarti sfredelul in pamant si alta problema este nevoia de un camion pentru transportul sculelor, rezultand consturi mari si probleme de acces in teren. Mecanizat fantana poate fi sapata cu un utilaj realizat dintr-un reductor montat pe un schelet metalic sub forma de trunchi de piramida patrulatera. Reductorul este actionat prin curele de un motor electric. Aceste foreze se aseamana cu instalatiile de foraj pentru petrol in sensul ca prajinile se rotesc si inainteaza in acelasi timp prin interiorul reductorului. Avantajul este ca se pot folosi prajini mai lungi economisindu-se astfel timp. Dezavantajul este ca nu exista o forta de apasare pe prajini. Din acest motiv pot fi intampinate probleme in pamanturi foarte compactate. Ultima varianta de executare a unei fantani este cu ajutorul forezelor de mari dimensiuni care au cuplu de forta mare pentru rotatie precum si forta de apasare pe prajini. Exista foreze special concepute pentru fantani sau foreze pentru piloti forati. Dezavantajul acestora este costul de mobilizare, precum si accesul in anumite zone.

Ideea de baza este ca trebuie sapata o groapa sferica de diametru mare (1 m) care apoi sa fie tubata cu tuburi de beton pentru sustinerea peretilor.

Pentru ca volumul de apa sa fie suficient, fantana trebuie sa atinga panza freatica. De obicei acest lucru se intampla. Problema este ca de cele mai multe ori panza freatica se inteapa, iar nivelul hidrostatic urca 1 m sau 2 m datorita presiunii. Saparea directa in panza freatica se face cu greu datorita colmatarii peretilor. Din acest motiv apa in fantana fluctueaza. Acesta este si cel mai mare dezavantaj – te poti trezii fara apa in fantana chiar daca nu ai consumat-o. Alt dezavantaj este volumul de apa. Niciodata nu poti pompa apa dintr-o fantana non-stop ca si in cazul unui put forat. Dintr-un put forat se pot pompa zilnic 20.000 litri de apa, in schimb dintr-o fantana mai rar se poate pompa un volum de 5.000 l. Alt dezavantaj este calitatea apei. Apa in fantana nu este filtrata in nici un fel, deci contine nisip, mal, etc. Aceste mizerii se decanteaza pe fundul fantanii. O pompa submersibila se va infunda frecvent intr-o fantana. Alt dezavantaj este intretinerea – o fantana nu se poate curata de la suprafata ca si un put forat.

Dupa cum am aratat mai sus o fantana forata are multe dezavantaje. Dar cu toate acestea ea ramane o varianta foarte buna datorita pretului. Pretul pentru un metru liniar forat si tubat pentru o fantana este apropiat cu cel al puturilor de apa, diferenta fiind in metraj. De cele mai multe ori o fantana de 10 m este mai mult dacat suficient.

Un put forat trebuie sa strapunga panza freatica. Asta inseamna ca volumul de apa scos din put este corelat cu volumul de apa din panza freatica. Panza freatica se acumuleaza cu un debit constant din mai multe surse. Daca din put apa este pompata cu un debit mai mic decat debitul cu care se acumuleaza panza freatica atunci putem pompa apa non-stop ca si in cazul izvoarelor. Nu te-ai intrebat niciodata de ce izvoarele nu seaca? In put apa intra filtrata prin stratul de pietris margaritar, precum si prin fantele tubulaturii, deci apa este mai curata. Un put forat are viata mai lunga decat o fantana si un volum de apa mult mai mare. Daca volumul de apa din put nu este suficient se poate folosi un bazin tampon.

In concluzie daca vrei sa sapi pana in 20 m, un put forat poate ca nu e cea mai buna solutie. In schimb daca ai nevoie de un volum mare de apa precum si de calitate superioara a apei, o fantana poate fi o risipa de bani. Cel mai bine este sa te informezi cat mai bine si sa iti asumi riscurile.